Am stat mult de tot in cumpana, daca sa scriu acest articol sau nu… Dupa ce mi-a obosit piciorul stang, pe care ma bazez de obicei in aceste cazuri, am decis ca e mai bine sa stau pe scaun si sa scriu.
Citeam mai deunazi pe un blog ca Romanul s-a nascut poet, dar a devenit in timp manelist. Trist, dar din pacate adevarat in unele cazuri. Vicisitudinile vremii si-au pus amprenta pe Romanul de rand si se pare ca nu vom putea scapa prea curand de umbrele comunismului. Cum in tot raul e si un bine, Romanii au ajuns sa fie foarte descurcareti si sa se priceapa la toate cate putin. In timp ce restul Europenilor se specializau si se super-specializau, Romanul de rand facea cam aceeasi treaba, insa in mai multe domenii, cu tendinta de a le acoperi pe toate. Discutam cu un prieten despre greutatile prin care am trecut de-a lungul timpului si cum a trebuit sa ne descurcam fara sa nesocotim educatia crestina pe care am primit-o. Noi ca noi, insa parintilor si bunicilor nostri cat de greu a putut sa le fie, nu pot sa-mi imaginez. De ce v-am spus toate astea? Da, doar acum incep sa ating miezul problemei. Daca dupa revolutie, tot Romanul a inceput sa fie priceput la politica si la fotbal, in ultima perioada, constat ca apar tot mai multi “priceputi” in domeniul in care lucrez – design. Fie ca e vorba despre design interior – domeniul principal al firmei noastre, sau design grafic, tot Romanul stie sa faca design. Nu are importanta ce studii a parcurs sau daca are sau nu inclinatii native artistice, el se pricepe si gata. Am inceput unele discutii cu colegi de breasla pe forumul nostru pe aceasta tema si vroiam sa elaborez putin aici. E o tema foarte delicata si va fi necesar sa acopar toate categoriile vizate, pentru a nu avantaja sau dezavantaja pe nimeni.
In cele ce urmeaza ma voi referi la designul de interior.
Pentru a face design de interior, e nevoie de vaste cunostinte din cele mai variate domenii. Trebuie sa cunosti cat mai bine materialele utilizate la interior, trebuie sa cunosti proiectare industriala la nivel mediu si sa ai cunostinte avansate de cromatica si psihologia culorii. Daca materialele si elementele componente ale interiorului le inveti pe parcurs, pentru proiectarea de produs, cunostintele de cromatica si estetica, este nevoie de mult studiu si dedicatie. Ceea ce pune capac este talentul artistic si capacitatea sintetica si analitica a individului, calitati cu care te nasti. Cred ca am reusit sa ma fac inteles: pentru a fi designer de interior, trebuie sa fii artist, designer industrial, arhitect si psiholog, cu formare predilecta spre mediul ambiant uman. Toate aceste calitati trebuie cultivate si dezvoltate cu multa daruire si in timp, dupa aplicarea lor in zeci si sute de proiecte, iti vor permite sa spui ca esti designer de interior.
In continuare va voi prezenta cateva categorii de “designeri de interior” pe care le gasim la tot pasul:
1. Mesterul designer
Este acel Roman priceput la toate, care are o capacitate uluitoare de a imita si a dezvolta ceea ce vede. Este cel care a preluat modelajele de rigips pe tavan si le-a adus la rang de arta. Acesta are impresia ca, cu cat este mai complicata structura unui spatiu, cu atata este mai reusita si “contine mai mult dizain”. Obisnuiam sa particip la discutii pe forumul Misiunea Casa, incercand sa explic oamenilor ca majoritatea modelajelor din gips-carton sunt absolut inutile si participa cu mare succes la integrarea interioarelor ce le gazduiesc, la categoria kitsch . Dupa cateva postari la care mi s-a raspuns ca “nu-i frumos ce-i frumos, e frumos ce-ti place” am decis sa parasesc acea discutie, pentru ca era ca o lupta cu morile de vant. De acolo am constatat ca sistemul de invatamant din Romania e ingrozitor de lacunar la capitolul educatie estetica.
2. “Dizainerul” virtual
Aceasta specie este foarte variata si de multe ori se confunda cu designerul de interior. Desi foarte rare, au existat cazuri in care din astfel de designeri virtuali, s-au ridicat designeri adevarati, insa majoritatea evolueaza pana la un punct si se plafoneaza. Nu e prea corect sa-i bagam pe toti in aceeasi oala, fiindca unii lucreaza mai putin kitschos decat altii, insa calitatea lucrarilor lor este intotdeauna indoielnica si se catalogheaza tot ca fiind kitsch. Adica unii sunt mere de plastic, iar altii sunt mere de plastic mai de calitate. Pentru a deveni designer virtual, e suficient sa downloadezi un soft 3D si sa inveti sa-l folosesti. Unii mai talentati vor obtine chiar lucrari aparent frumoase, insa niciodata echilibrate si cu valoare. Sunt in general persoane ambitioase, insa superficiale din punct de vedere cultural, fara fundatie in domeniu. In aceasta categorie pot fi inclusi chiar unii designeri cu studii de arta, dar care au trecut prin scoala ca gasca prin apa.
3. Decoratorul de interior
Cu aceasta categorie sunt partial de acord cu conditia sa aiba studii si simt artistic. In rest, daca e doar de fatada, ii detest.
4. Vanzatorul de mobilier – designer de ocazie
In cele mai multe cazuri, magazinele de mobilier de lux de la noi au pretentia ca ofera servicii gratuite de design interior clientilor. Nimic mai fals. Chiar daca exista cat de cat calitate in aceste servicii, costurile lor se vor regasi intotdeauna in pretul mobilierului. Din pacate insa, de cele mai multe ori, aceste servicii gratuite ii vor costa scump pe clienti, din momentul achizitiei, pana in traiul de zi cu zi intr-un ambient incropit intr-o doara de un vanzator. Fara a avea alta pregatire decat un training de vanzari, acest designer ii va baga pe gat clientului o groaza de elemente de care nu are nevoie, uitandu-se in principal la castigul personal. Cand isi fac reclama ca ofera servicii gratuite de design interior, magazinele de lux au impresia ca au reinventat roata. Cine e atat de idiot sa creada ca va gasi acolo in magazin un designer profesionist care e atat de bun designer, dar e prost ca noaptea si accepta sa lucreze pe gratis? Sa fim seriosi! Toata lumea stie ca patronii Romani sunt intotdeauna pusi pe capatuiala si nu vor plati salarii de 1000-3000 de euro, pentru a avea un designer profesionist in magazin. In plus, un designer intr-o asa pozitie e foarte posibil sa se plafoneze. In straintatate se ofera consultanta pentru a asorta mobilierul la restul interioarelor, insa nici asta nu e chiar design interior si nici acolo nu e gratuita.
In concluzie, daca vreti sa mergeti la un mester faiantar sa va “rostuiasca” o carie dentara, puteti apela linistiti la categoriile de mai sus. Veti obtine cam acelasi rezultat. Diferenta intre acestia si un designer profesionist este similara cu diferenta intre un macelar si un medic chirurg.
Deci, daca v-ati pus vreodata de ce trebuie sa apelati la profesionisti pentru diverse lucrari specializate, sper ca articolul acesta v-a ajutat sa va lamuriti.
Bun articolul dar cred ca design-ul interior e abia in fasa la noi, exista la nivel de sedii sau spatii comerciale, orice alte locuri mai putin acolo unde ar trebui sa fie mai mult, acasa. Ma gandesc ca un om obisnuit isi pune mai intai problema costurilor pe care le implica o amenajare adevarata a unei locuinte si prefera sa improvizeze de la un cap la altul, sa adapteze din mers, apoi sa modifice sau sa repare. Toate bune.
Bucurate ca inca nu or inceput sa faca design interior in word!! :))
Ai sa razi, dar se poate face design interior si in Word. Daca ai un concept solid si stii ce faci, poti sa faci design si in notepad. Ma refer la descrierea logica a unui proiect, care poate fi folosita ca baza pentru o amenajare. 🙂
cu rigipsul pe tavan m-ati nimerit; sunt "fan" si al spoturilor – cu cat mai multe cu atat mai bine, sa-mi intre in ochi! :))
romanul intr-adevar se pricepe la toate, si acum vorbesc de noi ca natie, nu de falsii profesionisti; cand am apelat la un designer pentru apartament – pe principiul "el stie mai bine ca mine" – m-am lovit de opozitia a 90% dintre prieteni. "caaaat?! de banii aia iti fac eu si-ti dreg etc.". evident, si acum, in plin proces de creatie, toti isi dau cu parerea ref la culori, proportii, lumina, aranjarea mobilierului, ce mai, tot! dar lucrez si eu intr-un domeniu la care toti se pricep, asa ca las apa sa treaca…
clientii cum sunt? tot priceputi si creativi? 🙂
In primul rand, multumesc pentru feed-back. Eh… asa e… asta-i farmecul principal al traiului in Romania. Ne stim domne'! Sa bat in lemn, clientii nostri "sunt mai inteligenti decat ai lor", ca sa parafrazez o publicatie draga mie. De ce? Pentru ca, din piata relativ restransa de design interior, noi ne adresam la maxim 10%. Din acest 10%, clientii nostri trec printr-un proces de selectie total empiric, bazat pe intuitie, "gut feeling" si "chemistry". Mie-mi place sa empatizez cu clientul meu. Clientul meu de obicei devine prietenul meu daca reuseste sa treaca peste anumite obstacole. Dumnezeu stie ca sunt mai sincer ca un copil de 5 ani si aproape la fel de naiv, dar toate astea din cauza unui idealism contagios de care nu cred ca voi scapa vreodata. "Finca" nu vreau! Asa… dincolo de aceste "calitati", mai sunt aerian peste masura si, daca vrei ceva de la mine trebuie sa te tii de capul meu. In rest, nu-s baiat rau. Na… da' ce m-a apucat povestitul… Te mai astept pe la noi. Acum ma intorc la lucru ca-mi suna telefonu'… iar am uitat ceva…
Probabil eu eram ala cu telefonul 🙂
Sunt absolut de acord. Cand bagi 100k intr-o casa, sa te zgarcesti la 2-3k cat costa un design interior sa-ti iasa ceva deosebit, e absolut penibil. Deci matematic e 2% in plus la proiect. Eu zic ca merita. Insa e o problema de educatie. Si nu ma refer sa te educi in design, ci in economie. Daca toti am incerca sa fim buni doar la ce ne pricepem, in rest sa platim pe altul cand avem nevoie, si sa cautam cel mai bun in domeniul respectiv, ar merge economia mult mai bine. Fiecare s-ar putea specializa si ar face bani din ce stie cel mai bine sa faca. Si toate ar fi de calitate. Inca e prea tanar capitalismul nostru, dar incet incet vom ajunge acolo.
Punctul 4) este maxim 🙂
Felicitari
Interesant articol insa mie imi pari putin rautacios, poate ca nu-s eu obisnuita cu stilul tau, insa am intalnit in viata tot felul de designeri si decoratori.. desenatori mai mult sau mai putin inspirati, insa am intalnit printre cei fara scoala multi oameni cu talent si chiar cu mai multe idei inovatoare decat au cei cu scoala de arta + tot tacamul, bineinteles ca sunt destui care se nasc direct designeri.. dar cum in Romania designul este totusi la inceput, putem sa fim mai ingaduitori. Chiar cei cu scoli au de multe ori lacune in exprimarea artistica. Oricum felicitari pentru blog. Toate bune.
🙂 nu sunt neaparat rautacios. Poate sunt prea exigent in ceea ce priveste subiectul. Talentul si priceperea nu suplinesc educatia si cultura. Pentru a fi un bun designer, trebuie sa ai mult talent, sa ai o pregatire teoretica solida si sa acumulezi foarte multa experienta. Nu zic, exista si exceptii, insa mult prea putine. De asemenea, absolvirea unei facultati de profil nu te face designer. A trebuit sa treaca ceva timp pana m-am convins, insa asa e. In vremurile cand nu faceam fata comenzilor, cautam cu disperare sa angajez un designer. Din 10-15 persoane, m-am considerat norocos sa gasesc un designer, desi toti aveau studii de specialitate.
Interesant comentariul. Desi are anumite valente de obiectivitate, nu accentueaza si acealalta problema…
…si ma refer la ce inseamna de fapt design-ul in Romania. Pana la urma, chiar si la nivel mondial, design-ul este un domeniu in care se copiaza, in care se plagiaza si in unele situatii se imbunatateste o idee sau un concept. Orice <> in materie de design incepe si este lansata de cateva genii si adevarate valori din domeniu sau din domenii conexe, noutate care se multiplica progresiv, incepand de la varful piramidei spre baza, in final ajungand partial alterata.
…si cuvantul <> este foarte important in contextul actual, in care aproape totul in materie de design e digital, sau cel putin simulat in format digital.
Fac aici o referire la design-ul interior de imobile rezidentiale, dar nu numai…fara suparare, dar in Romania, designerii nu fac altceva decat sa aplice niste machete-matrite/template-uri digitale copiate pe o schita virtuala a imobilului, folosind diverse soft-uri specializate; mai folosesc si cateva obiecte predefinite, le mai schimba culorile si…voila…avem design interior pentru apartament/casa. Si acum vine partea cea mai importanta…PRETUL…care din punctul meu de vedere este exorbitant pentru piata din Romania, dar mai ales, pentru munca depusa. Toti designerii romani vorbesc despre ce bine e platit acest domeniu <>, despre faptul ca romanii nu au aceasta <>, de a apela la un designer; eu spun ca raportat la munca depusa si la optiunile oferite, cvasitotalitatea designerilor din Romania sunt <>, confunda creativitatea cu cosmetizarea si copierea, si nu ofera pachete/servicii complete. Mai mult, designerii romani nu inteleg ca ei sunt practic agenti economici, care trebuie sa se muleze dupa clientul din piata unde lucreaza, si nu dupa proiectiile realitatilor, uneori utopice, <> (adica strainatate); Si ma refer aici mai ales la PRET.
Personal, as apela la serviciile unui designer cand imi voi schimba imobilul rezidential, dar vreau sa primesc in schimb un pachet de servicii complet la un pret competitiv, raportat la timpul de executie REAL, si nu la raspunsuri de genul <>, pe cand lucrul efectiv a insemnat doar cateva ore in fata monitorului, dar nota de plata depaseste salariul mediu pe economie din Luxemburg.
Nu vreau sa fiu inteles gresit. Cu siguranta exista si exceptii. Probabil autorul acestui blog e una dintre ele; nu stiu, pentru ca nu-l cunosc…insa nu cred ca realitatile romanesti pe care le-am mentionat mai sus pot fi negate, cel putin nu in momentul actual.
Imi pare rau..dar comentariul nu meu nu e complet…Nu stiu din ce motiv nu apar cuvintele care erau trecute intre <>…
Adevarul este ca e greu sa faci design in Romania. Greu, dar nu imposibil. Sunt de acord ca pretul serviciilor de design pare mare initial, insa toti clientii cu care am lucrat, in urma colaborarii, au recunoscut ca economia facuta datorita lucrului cu designer, ajunge sa fie de pana la 3 ori pretul platit pentru proiectul de design interior. Am avut situatii in care anumiti clienti au renuntat la proiectul de design interior si s-au intors la noi dupa cateva luni, sa facem ceva, sa corectam aberatiile facute in urma respectarii parerilor diferitor persoane mai mult sau mai putn calificate. Va zic un caz concret. Niste clienti, au veni la noi in urma cu un an si ceva. Am facut o oferta de design undeva in jur de 8000 EUR pentru o casa cu o suprafata utila de aproape 500 mp. Atunci, clientii au refuzat oferta fara a sta prea mult pe ganduri. Dupa aproximativ 7-8 luni, au venit inapoi si ne-au spus ca au o problema. Au amenajat casa dupa indicatiile unui distribuitor de vopsele si nu le place. Am mers pana la casa si am ramas muti. In viata mea nu am vazut o casa care sa poata servi drept showroom pentru toate tehnicile decorative din oferta respectivului distribuitor. Deci oamenii astia chiar aveau nevoie de designer. Ei nu aveau cea mai vaga idee despre cum sa-si amenajeze casa, insa nu erau dispusi sa investeasca 2-3% din bugetul de amenajare, pentru proiectul de design. Cel putin initial, nu erau dispusi. Vreau sa va spun ca pentru "showcase-ul" de tehnici decorative si culori au platit 14000 Eur. Bani aruncati pe fereastra, fara sa mai punem costurile legate de indepartarea acestor aberatii. Acesta este intr-adevar un exemplu extrem, insa va asigur, cat se poate de real.
Acum, privitor la cele cateva ore petrecute de designer in fata calculatorului, pentru care se cer mii de euro, va asigur ca un designer responsabil nu se incadreaza in acest tipar. In primul rand, inainte de a incepe proiectul pe calculator, designerul contureaza un concept pe hartie, cauta toate materialele si elementele componente ale viitorului spatiu, pentru a corespunde conceptului. Cele cateva ore petrecute in fata monitorului, se transforma in cateva zeci de ore. Pentru un apartament de 2 camere, proiectarea pe calculator dureaza minim 50 de ore lucru efectiv pe calculator, plus cel putin inca atat, timp rezervat randarilor fotorealiste. La aceste ore, se adauga perioada de documentare si de elaborare a conceptului. Daca este sa intram in detalii, pentru a putea elabora un concept de calitate, un designer trebuie sa aiba anumite calitati, printre care se numara talentul, cunostintele de specialitate si experienta acumulata de-a lungul timpului. Din pucntul meu de vedere, un designer adevarat, isi asuma intreaga responsabilitate si isi da tot concursul pentru reusita proiectului. Designerii la care va referiti sunt probabil, aceia care se rezuma la niste imagini bine generate pe calculator.
Am observat problema cu "<>"… nu imi dau seama de ce a aparut. Va asigur ca nu am nici posibilitatea nici intentia de a cenzura comentariile (ma refer la modificare). Apreciez critica la adevarata ei valoare si va multumesc pentru interventie.
Mai jos e comentariul complet. Sper sa nu fie surprize si de data asta…
Interesant comentariul. Desi are anumite valente de obiectivitate, nu accentueaza si cealalta problema…
…si ma refer la ce inseamna de fapt design-ul in Romania. Pana la urma, chiar si la nivel mondial, design-ul este un domeniu in care se copiaza, in care se plagiaza si in unele situatii se imbunatateste o idee sau un concept. Orice …noutate… in materie de design incepe si este lansata de cateva genii si adevarate valori din domeniu sau din domenii conexe, noutate care se multiplica progresiv, incepand de la varful piramidei spre baza, in final ajungand partial alterata.
…si cuvantul …multiplicat… este foarte important in contextul actual, in care aproape totul in materie de design e digital, sau cel putin simulat in format digital.
Fac aici o referire la design-ul interior de imobile rezidentiale, dar nu numai…fara suparare, dar in Romania, designerii nu fac altceva decat sa aplice niste machete-matrite/template-uri digitale copiate pe o schita virtuala a imobilului, folosind diverse soft-uri specializate; mai folosesc si cateva obiecte predefinite, le mai schimba culorile si…voila…avem design interior pentru apartament/casa. Si acum vine partea cea mai importanta…PRETUL…care din punctul meu de vedere este exorbitant pentru piata din Romania, dar mai ales, pentru munca depusa. Toti designerii romani vorbesc despre ce bine e platit acest domeniu …in strainatate…, despre faptul ca romanii nu au aceasta …cultura…, de a apela la un designer; eu spun ca raportat la munca depusa si la optiunile oferite cvasitotalitatea designerilor din Romania sunt …overpaid…, confunda creativitatea cu cosmetizarea si copierea, si nu ofera pachete/servicii complete. Mai mult, designerii romani nu inteleg ca ei sunt practic agenti economici, care trebuie sa se muleze dupa clientul din piata unde lucreaza, si nu dupa proiectiile realitatilor, uneori utopice, …din afara…(adica strainatate); Si ma refer aici mai ales la PRET.
Personal, as apela la serviciile unui designer cand imi voi schimba imobilul rezidential, dar vreau sa primesc in schimb un pachet de servicii complet la un pret competitiv, raportat la timpul de executie REAL, si nu la raspunsuri de genul …Am lucarat doua saptamani la acest proiect!…, pe cand lucrul efectiv a insemnat doar cateva ore in fata monitorului, dar nota de plata depaseste salariul mediu pe economie din Luxemburg.
Nu vreau sa fiu inteles gresit. Cu siguranta exista si exceptii. Probabil autorul acestui blog e una dintre ele; nu stiu, pentru ca nu-l cunosc…insa nu cred ca realitatile romanesti pe care le-am mentionat mai sus pot fi negate, cel putin nu in momentul actual.
Aici as mai dori sa completez ceva. Un proiect de design interior nu se rezuma la randarile frumos colorate si plansele de executie. Cel putin firma noastra, urmareste lucrarile pana la finalizare si ofera asistenta executantului si consultanta beneficiarului, pe tot parcursul desfasurarii lucrarilor. Avem proiecte care s-au intins pe mai bine de 18 luni, timp in care am fost la dispozitia beneficiarilor.